• Lumea in Stiri

29 de ani de la prima vizita a Regelui Mihai in Romania


Mii de oameni în țară și câteva sute de mii în capitală l-au întâmpinat pe Regele Mihai I în urmă cu 29 de ani, la prima vizită cu caracter privat pe care a reușit să o facă în România, la Suceava, Bucureşti și Curtea de Argeş, cu ocazia Sărbătorilor de Paști, la 25 aprilie 1992.


Primă încercare a Regelui Mihai de a vizita țara a fost în aprilie 1990, tot cu ocazia Sărbătorilor de Paşti, însă guvernul de atunci a împiedicat plecarea Familiei Regale din Elveţia.

Însuşi Regele a transmis un comunicat, prin care arăta că „am ales sărbătorile de Paşti pentru această primă întoarcere în ţara mea după 42 de ani de exil, special pentru că această sărbătoare are pentru toţi românii un caracter sacru. Sărbătorile sunt în acest an şi simbolul renaşterii şi speranţei pentru poporul român, după atâtea suferinţe. Ţin de asemenea să onorez memoria tuturor românilor care au căzut pentru restabilirea unei democraţii autentice în ţara mea. Acestea erau obiectivele călătoriei mele, faţă de care s-au opus autorităţile de la Bucureşti în ultima clipă”.


Mai târziu, Familia Regală a considerat posibilă o vizită în decembrie 1990, cu ocazia Crăciunului.

De pe Aeroportul Otopeni, Familia Regală a plecat, însoţită de presa internaţională, spre Mănăstirea Curtea de Argeș, dar a fost oprită pe Şoseaua Bucureşti-Piteşti şi, fără o explicaţie juridică, a fost condusă spre aeroportul Otopeni și îmbarcată într-o aeronavă românească, în dimineața zilei de 26 decembrie.

Revenirea Regelui Mihai din 26 aprilie 1992 a fost urmărită, în context internațional, și de publicația Washington Times, care scria într-un articol publicat în 10 mai 1992, semnat de Juliana Geran Pilon, cu titlul Întoarcere Regală în România:

Întoarcerea Regelui Mihai în România la sfârşitul lunii trecute, după 45 de ani de exil, a ridicat din nou o problemă epocală: Este monarhia incompatibilă cu democraţia? Cazul Marii Britanii, a cărei familie regală oferă îndeajuns de mult interes pentru a ţine în piaţă tabloidele, nu ar trebui să obscure cazul Olandei, Danemarcei şi Spaniei, unde monarhii îndeplinesc funcţiuni mai serioase. Sigur, atât Franţa modernă, cât şi Statele Unite s-au născut din opoziţia mai mult sau mai puţin violentă faţă de monarhii considerate „tiranice”.


În anul 1997, guvernul CDR ii oferea Regelui Mihai cetățenia română, retrasă la cinci luni după abdicarea forțată, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române.


În urma abdicării forţate din 30 decembrie 1947, Regele Mihai şi Regina-Mamă Elena au părăsit teritoriul României în dimineaţa zilei de 4 ianuarie 1948, cu un tren în care se afla un număr redus de membri ai personalului Curţii, din care au coborât în Elveţia, începând astfel un lung exil, al cărui sfârşit nu a mai fost văzut de Regina-Mamă.