• Lumea in Stiri

Anghel Saligny- Omul zilei


Inginerul Anghel Saligny, premergător mondial al ştiinţei construcţiilor metalice şi de beton armat în premieră mondială, s-a stins din viață în 1925, la 17 iunie.

Lui îi datorăm construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă, în perioada 1890-1895, pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume. S-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice, în 1881, pe care a și condus-o, membru titular al Academiei Române din 1897, for al cărui vicepreşedinte şi preşedinte a fost.

Anghel Saligny s-a născut al 19 aprilie 1845, în satul Șerbănești din sudul Moldovei. A studiat mai întâi la pensionul pentru copii înființat de tatăl său la Focșani. Apoi, a urmat cursurile Colegiului Național Unirea, pentru ca mai târziu să fie trimis la liceul din Potsdam, în Germania. Tot în Germania a început să studieze astronomia, la Universitatea din Berlin, apoi și-a descoperit pasiunea pentru inginerie, pe care a desăvârșit-o la Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg.

Întors acasă, Anghel Saligny a fost implicat în construcția căii ferate dintre Ploiești și Predeal, unul dintre cele mai importante proiecte inginerești din România.

Tot Anghel Saligny a construit, pentru prima dată în lume, silozuri din beton armat, amplasate în porturile din Brăila și Galați.


În 1885, Guvernul a decis să-i încredințeze una dintre cele mai importante lucrări din România: un sistem de poduri peste Dunăre, care să lege mai strâns Dobrogea și Vechiul Regat, după Unirea teritoriului dintre Dunăre și Mare, ca urmare a Războiului de Independență din 1877 - 1878. Anghel Saligny a început lucrările în 1890, iar după cinci ani, sistemul de poduri era gata și includea podul dintre Cernavodă și Fetești, cel mai lung din Europa. Și în prezent, Podul numit inițial Carol I rămâne o adevărată minune a artei inginerești.



Primul tronson al căii ferate spre litoralul Mării Negre a fost cel dintre Constanţa şi Cernavodă, realizat în 1860, înainte ca Dobrogea să fie cedată României. După Războiul de Independenţă (1877-1878) şi alipirea Dobrogei, în 1879 a început construcţia tronsonului Bucureşti – Ciulniţa – Feteşti. Legătura celor două tronsoane necesita realizarea unor poduri peste Dunăre şi Braţul Borcea.




La capătul podului dinspre Cernavodă a fost ridicat un monument din bronz reprezentând doi dorobanţi, în memoria eroilor căzuţi în Războiul de Independenţă. Dorobanţii şi stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet, iar o parte din contravaloarea lor a fost suportată de Ambasada Franţei, în cinstea regelui Carol I.

Deschiderea centrală a podului, de 190 metri, era cea mai mare din Europa continentală și rămâne o lucrare care şi astăzi impresionează.