• Lumea in Stiri

Brancusi: Cumintenia si Hobita

Updated: Feb 19


Despre Constantin Brâncuşi vorbim o dată, cel mult de două ori pe an. Azi, e una din acele zile în care vorbim. 145 de ani de la naştere. Şi tot numărăm. De la an la an.


2021 ar trebui să fie anul în care operele lui Brâncuși de la Târgu Jiu – Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor și Poarta Sărutului – să aibă încă o șansă pentru a fi incluse în patrimoniul UNESCO.


În urmă cu doi ani, dosarul a fost blocat la Paris, pentru că UNESCO trebuie să ia o decizie în legătură cu toate monumentele care au legătură cu un conflict sau un război.


Nu s-ar fi ajuns aici dacă, în 2016, statul român nu rata o şansă. A trimis atunci la UNESCO un dosar superficial şi plin de greşeli de scriere, pe care ulterior l-a retras.


Între timp, autoritățile au găsit, în sfârșit!, o metodă neinvazivă pentru a curăța monumentele dinTârgu Jiu.


După ce, în urmă cu câțiva ani, le-au spălat cu jet puternic de apă – așa cum speli un covor sau o mașină – și bucăți din Poara Sărutului s-au desprins. Demersul s-a lăsat atunci cu un dosar penal.


Detașat, Constantin Brâncuși, primul sculptor modern, este cel mai bine vândut artist român.



În 2018, lucrarea „La Jeune fille sophistiquée” a fost adjudecată pentru 52,9 milioane de euro. Acest singur exemplar în bronz al portretului stilizat făcut de Brâncuşi scriitoarei şi activistei anglo-americane Nancy Cunard a fost vândut la New York de către casa de licitații Christie’s.


Ce opere ale lui Brâncuși pot fi văzute în România?


În Bucureşti pot fi văzute câteva dintre operele lui Constantin Brâncuși: ”Rugăciunea”, ”Somnul” şi ”Danaida” la Muzeul Naţional de Artă al României, la etajul 2, în Galeria Naţională de Artă românească modernă.


În curtea Spitalului Militar din București este expusă o copie din bronz a bustului generalului medic Carol Davila , sculptură expusă la Muzeul Militar Naţional.


La Muzeul de Artă din Craiova există, de-asemenea, expuse alte câteva opere realizate de marele sculptor: "Cap de copil" (1906, bronz patinat), "Domnișoara Pogany" (copie după varianta din 1913, bronz patinat), "Ecorșeu" (1902, gips colorat), "Orgoliu" (1905, bronz patinat), "Sărutul" (1907, Piatră de Marna), "Scaun colţar" (1900, Lemn de stejar), "Tors" (prima lucrare din ciclu, 1909 - 1910, marmură albă), "Vitelius" (1898, gips).


Brâncuși e al meu?


Anul în care s-a vorbit cel mai mult despre Constantin Brâncuși, a fost 2016, când s-a lansat campania Brâncuși e al meu, în încercarea eșuată a Guvernului de atunci de a cumpăra Cumințenia pământului.



Anul trecut, de Ziua Națională Constantin Brâncuși, faimoasa sculptură "Cumințenia pământului", a rămas ascunsă într-un depozit, în timp ce Ministerul Culturii a celebrat viața și opera celebrului artist prin proiecţia unor holograme 3D și ceremonii care au costat 40.000 de euro.


De ziua lui Brâncuși, lucrarea nu a putut fi expusă deoarece Ministerul Culturii nu a plătit asigurarea de 2.000 de euro pentru expunerea sculpturii, aflată în proprietate privată.

Preţul pentru achiziţia operei „Cuminţenia pământului”, negociat de Ministerul Culturii din vremea Guvernului Cioloş şi actualii proprietari ai sculpturii, moştenitorii inginerului Gheorghe Romaşcu, era de 11 milioane de euro.


Suma de cinci milioane de euro ar fi trebuit să fie alocată de Guvern, iar restul de şase milioane de euro, din colectă publică. În cele din urmă, tranzacţia nu a mai avut loc, iar banii trebuie returnaţi celor care au făcut donaţii pentru opera de artă. Termenul de returnare a fost amânat însă în fiecare an, iar banii ar trebuit dați înapoi până la sfârșitul lui 2020.


Casa de la Hobița



Încă un eșec al statului român este cel legat de casa natală a sculptorului, de la Hobița.


Am vizitat satul acum câțiva ani. La vreo 25 de km de Târgu Jiu, un sat oltenesc, cu fântâni cu cumpănă la colţul uliţelor, şi cu un zăvoi plin de statui.


Aruncate printre copaci, statuile erau acoperite de mucegai şi năpădite de ierburi. Cu greu ai putea să ghiceşti ce reprezintă fiecare bucată de piatră cioplită.


Statuile din pădurea de la margimea satului au fost făcute prin anii 70, când â, la Hobiţa, se organiza o tabără internaţională de sculptură.


Tabăra nu mai are loc. E doar o amintire.


Am cunoscut-o atunci pe Ioana a lui Bejuică, strănepoată a lui Constantin Brâncuşi. Tatăl ei fusese nepotul artistului.


Femeia, care avea atunci peste 80 de ani, mi-a povestit despre singura vizită a lui Constantin Brâncuşi la Hobiţa, după plecarea lui la Paris, când, la sfârșitul anilor 30 venise la Târgu Jiu să faca masa Tăcerii, Coloana şi Poarta sărutului. La sfârşit de săptămână venea,

însă, acasă, la Hobiţa.


Tatăl meu îmi povestea că, atunci când a venit Brancuşi aici, a spus că ţara noastră e cea mai bogată din lume. El a fost în toată lumea, a văzut oameni care cărau pământ cu sacii să-şi pună ceapă și cartofi să mânînce. Pe când noi, avem de toate şi degeaba. Când am plecat, v-am lăsat sărcai, când m-am întors, v-am găsit şi mai săraci – așa a spus atunci. A stat la sora lui, Frusina, și tocmea lăutari și – cât a stat el aici - în fiecare duminică era horă la poarta lor. ”


Femeia păstra un portofel vechi pe care tatăl ei îl primise de la de la tatăl lui Constantin Bâncuşi, iar pe dulap, o carte îngălbenită de vreme, despre viaţa sculptorului. Era o mică avere.


Casa memorială Constantin Brâncuși, din centrul satului, nu este casa în care s-a născut Brâncuşi, ci o reproducere a unei case traditionale olteneşti. Din adevărata casă au mai rămas doar câteva bârne.