• Lumea in Stiri

Catedrala romano-catolica Sf. Iosif - monument de arhitectura din 1955


Catedrala romano-catolică Sf. Iosif - monument de arhitectură- a devenit monument de cultură, înscris în patrimoniul naţional al României, în urmă cu 66 de ani, printr-o hotărâre a Consiliului de miniştri al Republicii Populare Române.


Catedrala Sf. Iosif a fost construită între anii 1873-1884 în stil romanic, cu elemente gotice. Ctitorul Catedralei este călugărul pasionist Ignatius Paoli, primul arhiepiscop al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti.


În 1883, Ignațiu Paoli a fost ridicat la demnitatea de arhiepiscop al Țării Românești, iar bazilica Sfântul Iosif a primit demnitatea de catedrală. Noua catedrală, lungă de 40 de metri și lată de 22 de metri, a fost sfințită în 1884. Mihail Kogălniceanu o considera atunci drept cel mai frumos edificiu religios din România. Arhitectul Catedralei a fost vienezul Friedrich von Schmidt.

Piatra pentru construirea catedralei a fost adusă din carierele de la Rusciuc, iar cărămizile au fost fabricate în București. Altarul a fost realizat la Roma, din marmură de Carrara. Tâmplăria tavanului a fost executată în Brașov, iar vitraliile originale în München. Orga a fost realizată la Timișoara.


La ridicarea catedralei și realizarea decorațiunilor sale au colaborat artiști silezieni, austrieci, români, șvabi, cehi, bulgari, sași, italieni și maghiari. Catedrala a fost refăcută în repetate rânduri, după cutremure și după bombardamente.

În anul 1999, a primit vizita Sfântului Ioan Paul al II-lea, Papă al Romei, care s-a întâlnit acolo cu cardinalul greco-catolic, Alexandru Todea, care, în temnițele comuniste, a fost un mărturisitor al credinței. Tot în catedrala Sfântul Iosif, Alexandru Todea fusese consacrat episcop clandestin în 1950. Din 2013, în catedrală au fost aduse moaștele Fericitului Vladimir Ghika, martir pentru credință, ucis de comuniști.




Prima orgă a Catedralei Sf. Iosif a fost realizată de firma Merklin din Paris în anul 1892 și inaugurată la 29 iunie același an. Ocupa o suprafață de 7×4 m, iar înălțimea de la podul orgii până la tavan era de 6,5 m.

Inițial a avut 15 registre, dar în 1894 numărul acestora a fost mărit la 23, pentru a se putea executa la ea și compoziții moderne. Orga îmbunătățită a fost inaugurată cu un concert de orgă susținut de organistul lyonez H. Duval, la care și-au adus contribuția Dimitrie A. Dinicu la violoncel și Max Lewinger la violină. Cu timpul însă, variațiile de temperatură au afectat orga Merklin, aşa încât s-a decis achiziţionarea unei alte orgi.


Începând cu anul 1923, parohul de atunci al Catedralei Pr. C. Auner a purtat corespondenţă cu fraţii Rieger de la Jagerndorf (Silezia), în vederea achiziţionării unei orgi Rieger cu 50 jocuri şi 41 registre, precum şi cu Firma „Aristide-Cavaille-Coll” de la Paris. În cele din urmă, a decis să achiziţioneze noua orgă de la Firma „Wegenstein şi fiii” din Timişoara.

Duminică, 16 noiembrie 1930, orga Wegenstein a cântat pentru prima oară la Sf. Liturghie (orgă Geza Slovig, dirijor Josif Paschill) și a fost binecuvântată de Arhiepiscopul Alexandru Th. Cisar.


21 views0 comments