• Lumea in Stiri

Ce se intampla cu aurul de la Rosia Montana dupa inscrierea in patrimoniul UNESCO


Roșia Montană a fost înscrisă în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, fiind inclusă și pe lista Patrimoniului Mondial în Pericol.


Decizia UNESCO de a include situl în Patrimoniul cultural imaterial al umanității a venit după recomandarea Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor.

Consiliul a cerut înscrierea sitului și în Patrimoniul mondial în pericol deoarece există posibilitatea reluarea activităților miniere, existând încă depozite importante de aur în zonă.



De asemenea, a fost făcută o recomandare pentru ”întreruperea cât mai rapidă a autorizației pentru exploatare minieră”. Dosarul Roșia Montană, pregătit de fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, a fost depus la UNESCO în 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș.

„În Patrimoniul UNESCO nu intră întreaga localitate Roşia Montană, ci o arie delimitată, cea care apare în dosarul depus de guvernul României (prin delegaţia pe care am condus-o) în ianuarie 2017 şi, apoi, în ianuarie 2020. În dosar este vorba, în principal, despre fosta exploatare/mină romană (adică de pe vremea Imperiului roman, ca să fie clar) şi nu de întreaga zonă Roşia Montană”, a scris, pe Facebook, Adrian Cioroianu, delegatul permanent al României pe lângă UNESCO.



Adrian Cioroianu mai scrie că înscrierea pe lista Patrimoniului Mondial nu exclude continuarea exploatării în zonă, existând exemple ale unor state care au decis exploatarea unor situri, fapt care a dus la retragerea acestora de pe lista UNESCO.

Roșia Montană este unul dintre cele mai vechi situri miniere tradiționale. Exploatările miniere au început aici în Epoca Bronzului și au continuat în timpul ocupației romane, în Evul Mediu, până în era modernă.



În anul 1852, din cele 249 de tone de minereu de la Roşia Montană au rezultat, în urma prelucrării, 1, 3038 de aur şi 0, 6366 kilograme de argint. Producţia a explodat câţiva ani mai târziu, în 1867, când din cele 4.306 tone de minereu au rezultat 25, 4642 kilograme de aur şi 17, 0130 kilograme de argint. Cantităţi impresionante au fost scoase la începutul anilor 1900. Spre exemplu, în 1905 s-au prelucrat 12.235 de tone de minereu, din care s-a obţinut 89, 8475 kilograme de aur şi 42, 4871 kilograme de argint. Trei ani mai târziu, subsolul Roşiei Montane a dat o cantitate de 106, 710 kilograme de aur şi 44, 4550 kilograme argint. În anul Unirii Transilvaniei cu România, 1918, din prelucrarea a 12.805 tone de minereu au rezultat 28, 140 kilograme de aur şi 18, 812 kilograme de argint. Toate informațiile sunt cuprinse într-un document de la Arhivele Naţionale Alba, „Tabloul despre producţia exploatării Roşia Montană pe anii 1852-1938“.



Cea mai mare cantitate de metal nobil extras de la Roşia Montană în perioada la care documentul face referire s-a extras în 1938. Prelucrarea a 25.780 de tone de minereu a dat 123, 864 kilograme de aur şi 67, 763 kilograme argint. În total, subsolul Roşiei Montane a dat, între 1852-1938 2, 473 tone de aur.


Extracţia minereului aurifer în paralel de asociaţiile particulare şi stat, a continuat până în anul 1948, când zăcământul a trecut în proprietatea statului. Tot atunci, s-a înfiinţat „Exploatarea Minieră Roşia Montană“, care și-a desfăşurat activitatea până în anul 2006, când mina s-a închis ca nerentabilă.