• Lumea in Stiri

Cea mai frumoasă amintire din Cosmos. Interviu cu astronautul Dumitru Prunariu / Audio


Liliana Nicolae


Dumitru Prunariu este singurul român care a zburat în Cosmos. Se întâmpla pe 14 mai 1981. Dumitru Prunariu avea atunci 28 de ani și fusese ales alături de un cosmonaut rus să facă parte din echipajul care a zburat cu racheta Soiuz 40.


Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde, timp în care naveta a înconjurat Pământul de 125 de ori și a parcurs peste 5 milioane de kilometri.


Astăzi se împlinesc 40 de ani de la legendarul zbor.


L-am întrebat pe Dumitru Prunariu care este cea mai frumoasă amintire legată de zborul în Cosmos.


Cea mai frumoasă şi fascinantă amintire este imaginea Pământului văzut din afara lui. Pentru prima dată, imediat după lansare, mi-am aruncat ochii prin hubloul navei cosmice de-abia plasată pe orbită. Deşi era încă noapte jos, eram în partea neluminată de Soare, încercam să descopăr detalii ale pământului. După ce am trecut pe partea luminată, deasupra Australiei, am reuşit să admir frumuseţea oceanului terestru şi subţirimea atmosferei. E şocant cât de subţire e atmosfera terestră văzută de acolo de sus. Totuşi, în ea s-a dezvoltat viaţa şi este atât de protectoare. Ne oferă oxigen, dar e protectoare şi împotriva radiaţiilor cosmice sau a unor meteoriţi care pot veni din spaţiul cosmic şi care ar putea lovi pământul, dacă nu s-ar descompune în atmosferă.


V-a fost teamă când ați zburat în Cosmos?


Nu e vorba de teamă. După ce te-ai pregătit 3 ani şi treci prin tot felul de situaţii speciale pe care le tot repeţi până la automatism, teama nu e cuvânt pentru un astronaut sau aviator. Teamă, nu, dar emoţii, da. Eşti om şi ai emoţii omeneşti. Realizezi cât de vulnerabil eşti.


V-aţi gândit că s-ar putea să nu vă mai întoarceţi?


Da, m-am gândit. Dar nebunia de la 28 de ani te împinge foarte departe. Chiar dacă mă gândeam că s-ar putea întâmpla ceva, mă gândeam şi că în cei trei ani, am învăţat suficient ca să pot controla ce se putea întâmpla cu nava cosmică.


Aţi repeta experienţa?


Da. Aş repeta-o oricând. Desigur, mi-ar trebui o perioadă de pregătire, dar aş repeta-o oricând. Merită.

Ar trebui să citim mai mult despre spaţiul cosmic, să ştim că facem parte dintr-un Univers, în care suntem integraţi şi nu trebuie să facem notă discordantă faţă de legile universale. Apoi, viaţa e un element universal, nu e specifică doar pământului. Că noi nu am găsit încă acele locuri în care s-a mai dezvoltat viaţa, e altă poveste. Dar trebuie să ne aşteptăm şi să înţelegem că suntem parte a universului.


Cu alte cuvinte – nu foarte ştiinţific spus - credeţi în extratereşti?


Haideţi să le spunem extratereşti. Dar cred în existenţa vieţii şi în alte părţi în Univers. Aceasta nu trebuie neapărat legată de nişte omuleţi verzi care se plimbă pe planeta noatră. De ce nu ne-am gândi că există tehnologii foarte avansate ale unor civilizaţii care sunt cu mii de ani înaintea noastră, care vin, ne privesc, ne investighează, nu intervin în problemele noastre, ne analizează de la distanţă, aşa cum face orice om de ştiinţă când ajunge pe o altă planetă, şi constată. Am putea să credem şi acest lucru. De ce nu? În mod sigur, dacă există viaţă şi în altă parte a Universului, aceasta ar putea fi mult mai dezvoltată decât este pe pământ sau – invers – noi să fim mult mai dezvoltaţi decât acele zone.


Interviul poate fi ascultat aici https://soundcloud.com/liliana-nicolae/cea-mai-frumoasa-amintire-din-cosmos


Liliana Nicolae este jurnalist Europa FM