• Lumea in Stiri

Cine sunt Sfinții Constantin și Elena și ce e bine să faci sau să nu faci de ziua lor?


Ortodocșii și catolicii îi serbează pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, datorită cărora creștinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise și duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.


Pentru ziua de 21 mai (Sfinții Constantin și Elena) exista o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara care urmează.


Mulți agricultori nu lucrează de Sfinții Constantin și Elena. În unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semănă porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se spune că tot ce se seamănă după aceasta zi se va usca.


În vii, de-asemenea, nu se lucrează. Se spune că, daca vor munci, graurii vor mânca strugurii.


Pentru a alunga duhurile rele și necurate, femeile tămâie și stropesc cu aghiasmă, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.


În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.


Sfinţii Mari Împăraţi, Constantin şi mama sa, Elena, pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 21 mai, sunt primii împăraţi creştini.


Din anul 324, Constantin a rămas singur la conducerea Imperiului Roman, până la sfârşitul vieţii (337).


În această perioadă, Biserica a cunoscut o mare înflorire în tot imperiul.


Împărăteasa Elena, mama lui Constantin cel Mare, a avut o contribuţie majoră la această înnoire.


S-au deschis şi s-au zidit în Imperiul roman mii de biserici, a fost descoperită, la Ierusalim, Sfânta Cruce şi s-au zidit numeroase lăcaşuri de închinare la Locurile Sfinte.


Reformele dispuse de împăratul Constantin cel Mare au inclus şi ridicarea unei noi capitale, pe Bosfor, pe locul vechii cetăţi Byzantion.


Între clădirile care au fost construite în acest oraş fabulos, Constantinopol după numele împăratului, s-a aflat şi Biserica “Sfinţii Apostoli”, ridicată pe cel mai înalt deal al nou-înfiinţatului oraş.


Biserica avea planul în formă de cruce grecească (cu cele patru braţe egale) şi era încununată cu o turlă cu ferestre şi patru fără ferestre, cele patru fiind aşezate pe braţele crucii.


În această biserică, care astăzi nu mai există, a fost înmormântat Constantin cel Mare.


Împăratul a murit în Nicomidia, în anul 337, cu puţin înainte de terminarea construirii bisericii. În momentul în care lucrările de zidire s-au încheiat, trupul lui Constantin cel Mare a fost mutat în această biserică-necropolă de către fiul şi succesorul său, Constantiu.


Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi ”întocmai cu Apostolii”.

20 views0 comments

Recent Posts

See All