• Lumea in Stiri

Documente si obiecte din arhiva fizicianului Stephen Hawking vor fi expuse public


Obiecte care i-au aparţinut profesorului Stephen Hawking, de la lucrări de referinţă în fizică teoretică până la scenarii din ''The Simpsons'', au fost cumpărate de două instituţii culturale din Marea Britanie.

Arhiva cu documente ştiinţifice şi personale ale profesorului Hawking va rămâne în biblioteca Universităţii Cambridge, în baza unui acord încheiat între universitate, Science Museum Group şi Guvernul Regatului Unit.



Întregul conţinut al biroului său va fi conservat în cadrul colecţiei Science Museum Group, unele dintre obiecte fiind selectate pentru a fi expuse anul viitor, printre acestea numărându-se fotoliul său rulant personalizat şi pariuri ştiinţifice pe care Stephen Hawking obişnuia să le facă, semnate cu amprenta sa.

Arhiva Cambridge conţine scrisori din 1944 până în 2008, o primă schiţă a cărţii sale ''A Brief History Of Time'', scenarii de film şi de televiziune şi manuscrise ştiinţifice cu autograf din perioada de început a carierei sale.


De asemenea, există o colecţie impresionantă de fotografii, hârtii şi corespondenţa cu preşedinţi ai Statelor Unite şi importanţi oameni de ştiinţă din acea vreme, inclusiv cu laureaţii Premiului Nobel Kip Thorne şi Roger Penrose.



În urma achiziţionării de către Cambridge a arhivei de 10.000 de pagini, documentele profesorului Hawking se alătură celor ale lui Sir Isaac Newton şi Charles Darwin. Cele trei arhive sunt astfel reunite sub un singur acoperiş la biblioteca Universităţii Cambridge, unde vor putea fi accesate în mod liber de viitorii oameni de ştiinţă.


Când teza sa de doctorat a fost digitalizată şi pusă la dispoziţie în mod liber de către bibliotecă, în 2017, Stephen Hawking spunea: ''Fiecare generaţie stă pe umerii celor de dinaintea lor, la fel cum am făcut şi eu ca tânăr doctorand la Cambridge''.

Profesorul Hawking a ocupat un birou la Departamentul de matematică aplicată şi fizică teoretică al Universităţii din Cambridge începând din 2002 până la scurt timp înaintea decesului său.

Obiecte selectate din arhiva sa vor fi expuse public pentru prima dată la Muzeul de Ştiinţă din Marea Britanie la începutul anului viitor.

Stephen Hawking, unul dintre cei mai renumiţi oameni de ştiinţă din domeniul său, a fost diagnosticat în 1963 cu scleroză amiotrofică laterală sau boala lui Lou Gehrig, o afecţiune a neuronului motor, care în cele din urmă îi va afecta tot controlul neuromuscular. La acea vreme, prognosticul a fost că mai avea de trăit doar câţiva ani.


El a fost ulterior limitat la un scaun cu rotile şi s-a bazat pe un computer pentru a comunica, dar a continuat să călătorească în toată lumea, să ţină prelegeri şi să împărtăşească informaţii despre ştiinţă.


Tată a trei copii, el a oferit inspiraţie cu inteligenţa, umorul şi succesul său, în pofida faptului că boala de care suferea l-a lăsat paralizat aproape în totalitate.

Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani, în martie 2018, iar cenuşa sa se află la Westminster Abbey, alături de rămăşiţele lui Isaac Newton.

Cu o viață și inteligență uimitoare, Stephen Hawking ar putea să îl inspire, prin documentele din arhiva Cambridge, pe următorul profesor Hawking să îşi pună întrebări cu privire la lumea din jurul nostru.