• Lumea in Stiri

Efectele muzicii, similare alcoolului sau drogurilor?


Recent, cercetători în domeniul neurologiei de la Universitatea McGill, din Canada, au publicat concluziile unui studiu în revista ''J Neurosci", care susține că muzica are efecte asupra aceluiași centru din creier în care produc efecte alcoolul sau drogurile.

Oarecum limitat la genul pop- pentru că voluntarii erau fani ai acestui stil- studiul a urmărit, cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică, activitatea și funcțiile creierului în timpul pieselor muzicale. Și au constatat că sunt stimulate celule nervoase care corespund circuitelor de recompensă. Adică acționează asupra creierului similar drogurilor, banilor, sexului sau mâncării.

Efectele muzicii nu sunt un subiect nou. „Efectul Mozart”, în anii 90, a dus la vânzări uriaşe ale lucrărilor marelui compozitor austriac. Cercetătorii demonstrau, atunci, că muzica lui Mozart activează 100% din scoarţa cerebrală și dezvoltă „supermemoria”.


Un alt studiu, publicat în Jurnalul Asociaţiei Medicale Germane, arăta că muzica lui Mozart şi Strauss scade semnificativ tensiunea arterială şi pulsul. Iar Simfonia 40 de W.A. Mozart şi compoziţiile lui Johann Strauss acţionează ca un remediu pentru inimă.


Universitatea de Arte şi Ştiinţe din Tokyo a finalizat o altă cercetare prin care demonstrau că lucrările de muzică clasică în Fa minor, adică percepute drept triste, nu trezesc neapărat sentimente neplăcute ascultătorilor. Motivul, spun specialiştii în neuroştiinţe, este că există o diferenţă considerabilă între emoţia muzicală şi cea resimţită afectiv.



În multe grădiniţe şi şcoli din lume, profesorii de muzică îi încurajează pe cei mici să-şi folosească creativitatea prin desen, în timp ce ascultă muzică de Mozart.

Pentru copii, însă, spun specialiştii, mult mai benefică este muzicoterapia activă, adică să înveţe să cânte la un instrument.



Multe alte studii, inclusiv concentrate pe anumite genuri muzicale,vorbesc despre efectele meloterapiei în cazul unor afecțiuni cronice, dar și asupra evoluției florilor sau comportamentului animalelor.


Pe lista numeroaselor cercetări au ajuns și hiturile formației ABBA, nu la fel de eficiente ca muzica lui Mozart. Autorii unui studiu german consideră că trupa ABBA nu are acelaşi succes în ceea ce priveşte efectele pozitive asupra inimii, deoarece melodiile au texte ce stimulează creierul, în loc să calmeze inima. Un studiu care trebuie, neapărat aprofundat.