• Lumea in Stiri

Muzeul viu din Banatul Montan: Tara Morilor de apa de la Rudaria


Ca şi în urmă cu sute de ani, şi în prezent, la Rudăria, în Banat, localnicii îşi pregătesc făina de mălai şi de grâu la morile de apă cu ciutură, mori mai vechi decât satul.


Dacă mergi în Banatul Montan şi o iei de la Reşiţa înspre Anina şi de acolo către Bozovici, ajungi la locul unde se intră în Ţara Morilor pe apă, zona Rudaria – cea mai întinsă zona mulinologică de acest fel din Europa.


Este muzeul viu, locul în care oamenii trăiesc laolaltă cu istoria și tradiția și în 2021.

O altă cale de acces este prin Iablanița dinspre Herculane pe DN6.


Complexul are o valoare etnologică şi antropologică deosebită, o valoare istorică şi arhitecturală de prim ordin, fiecare moară din cadrul său fiind un monument de arhitectură, de civilizaţie populară.


Localitatea Rudăria, azi Eftimie Murgu (important cărturar şi revoluţionar paşoptist local), este situată în Depresiunea Almăjului, la aproximativ 20 de km de Bozovici şi 40 de Anina.


Pe Valea Rudăriei, de sute de ani, s-au păstrat 22 de mori cu ciutura – adică, roată orizontală cu cupe radiale.



Până în anul 1955, aici au existat peste 40 de mori, dar restul au fot distruse de inundaţiile de atunci. Aşezate pe cursul râului cu o lungime de 3 km, în sat şi în afara lui, morile sunt folosite şi în prezent.

Construcţiile de adăpostire ale morilor sunt din lemn, acoperite cu şiţă, iar instalaţiile au acelaşi principiu tehnic, constructiv şi funcţional- turbina cu apă.


Se spune ca Ţara Morilor din Banat a fost întemeiată de daci.


Cele 22 de mori sunt deţinute în devalmaşie. La fiecare moară sunt asociaţi între 15 si 25 de proprietari, care pot măcina cu rândul, gratis, grâul sau porumbul.


Zona este asaltată de turişti din toată lumea, dar din păcate nu există nici măcar o pensiune turistică. Dacă te tocmeşti cu localnicii, găseşti un pat în soba a bună de la drum -cameră curată- pregătită special pentru ,,goști”.


Fiecare moară are numele ei. Una se numeşte ,,Îndărătnica de mijloc” fiindcă pietrele se învârt de la stânga la dreapta, invers.


Altele poartă numele de Moara cu Tunel, Rosoanea, Viloanea, Trailoanea, Îndaratnica dintre Ruari și Îndaratnica de la perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Vamolea, Brusoanea, Laiata, Moara din Țarina, Podu Ilochii.



Cheile Rudăricăi pe care sunt aşezate cele 22 de mori, sunt de o frumuseţe care te lasă fără grai. Fiecare moară în sine este o destinaţie turistică.


Localnicii profită de prezența turistilor și le vând acestora la poarta morii făină de mălai ecologică, macinata acolo pe loc. Pe lângă făina de mălai, turistii sunt interesați și de răchia de Rudăria, obiecte vechi, fețe de masă sau hăinuțe tricotate – ștricuite – de mână, dar și de caș sau brânza de oaie.


O parte dintre cele 22 de mori, sunt stricate. Nu mai are cine sa le repare sau să le folosească. Tinerii au plecat din sat si oamenii sunt tot mai batrani pentru a merge la moară.


Articolul integral, inclusiv un video filmat la Rudăria și mai multe fotografii pot fi văzute aici: https://www.infocs.ro/muzeul-viu-din-banatul-montan-tara-morilor-pe-apa-de-la-rudaria-cel-mai-mare-complex-mulionologic-din-europa-video/


Cele 22 de mori de apă de la Rudăria, aflate în judeţul Caraş-Severin şi incluse în patrimoniul mondial UNESCO, sunt vizitate în fiecare an de câteva mii de turişti.