• Lumea in Stiri

O femeie care a trăit în România acum 35.000 de ani, îi ajută pe cercetători



Pentru prima dată, cercetătorii au secvențiat cu succes întregul genom din craniul descoperit la Peștera Muierii 1, o femeie care a trăit în România de azi acum 35.000 de ani.


Șeful studiului spune că femeia din Peștera Muierii seamănă ceva mai mult cu europenii moderni decât cu indivizii din Europa cu 5.000 de ani mai devreme.


Ea ar fi fost predecesorul vânătorilor-culegători care au trăit în Europa până la sfârșitul ultimei ere glaciare.


În studiile anterioare, alți cercetători au observat că forma craniului ei are asemănări atât cu oamenii moderni, cât și cu neanderthalienii. Era, însă, ca formă, mult mai asemănătoare cu cei din urmă.


Răspândirea oamenilor moderni în afara Africii cu aproximativ 80.000 de ani în urmă este o perioadă importantă în istoria omenirii și este adesea descrisă ca un blocaj genetic.


Populațiile s-au mutat din Europa spre Africa – spun cercetătorii. Adică a existat o migrație inversă, nu dinspre Africa spre Europa, așa cum se credea.


Efectele acestor migrații pot fi văzute și astăzi. Diversitatea genetică este mai mică în populațiile din afara Africii decât în ​​Africa.



Faptul că Peștera Muierii 1 are o diversitate genetică ridicată implică faptul că cea mai mare pierdere a diversității genetice a avut loc în ultima epocă glaciară (care s-a încheiat cu aproximativ 10.000 de ani în urmă) în loc de migrația din afara Africii.


Peștera Muierilor (sau Peștera Muierii ) se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei.


Peștera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul.


Cu o istorie foarte bogata, peștera, în timpuri străvechi, a adăpostit în timpul războaielor, când bărbații plecau la lupte, foarte mulți copii și femei, de unde i se trage și numele.

Este prima peșteră electrificată din România.


Peştera este distribuită pe patru niveluri şi are o lungime de peste 8 kilometri.

În Peştera Muierilor pot fi văzute stalagmitele şi stalactitele cu forme ciudate, motiv pentru care au primit nume pe măsură: Moş Crăciun, Altarul, Candelabrul, Uliul rănit, Cadâna, Dropia, Domul mare etc.


A devenit celebră datorită fosilelor omului modern timpuriu (aproximativ acum 35.000 de ani) descoperite aici, artefactelor paleolitice şi a numeroaselor fosile de urs de peşteră, lei de peşteră, hienă, care au trăit în această zonă în urmă cu 40.000 de ani.


Legat de numele peşterii: “Muierilor” sau “Muierii” stau la bază două legende.


Una dintre ele spune că, în trecut, atunci când bărbaţii plecau să apere ţara de năvălitori, femeile luau copiii şi bătrânii pentru a se adăposti în peşteră.


O altă legendă spune că denumirea peşterii vine de la faptul că în zilele de secetă ale verii, femeile se aşezau să toarcă la ieşirea sudică a peşterii, unde aerul sufla din interior,

uşurându-le munca de răsucit a firului. De asemenea, pătrundeau în interior şi îşi puneau inul şi cânepa la muiat în gururile cu apă.

969 views0 comments