• Lumea in Stiri

Omul zilei- Bernardo Bertolucci


Regizor de film, scenarist, producător și poet italian, personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, Bernardo Bertolucci s-a născut la 16 martie 1941, în Parma.

Înscris la Facultatea de Literatură Modernă a Universităţii La Sapienza din Roma, a abandonat studiile pentru a se dedica cinamatografiei.

Și-a început cariera cu scurtmetraje pe 16 mm, precum „Morte di un maiale” şi „La teleferica” (1956-1957), turnate în casa lui din Casarola.

Decisivă pentru cariera lui a fost prietenia cu Pier Paolo Pasolini. Prima slujbă a sa (oferită de producătorul Cino Del Duca) a fost cea de asistent de regie al lui Pasolini pentru pelicula „Accattone” (1961), cu Franco Citti şi Adriana Asti, cu care s-a căsătorit mai apoi. În 1962, la 22 de ani, a regizat primul lui lungmetraj, „La commare secca”, un thriller despre uciderea unei prostituate. Au urmat 24 de filme, din postura de scenarist şi regizor.

Deja cu reputația unuia dintre cei mai importanți regizori ai generației sale, Bernardo Bertolucci, care s-a stins la 77 de ani, și-a câștigat reputația mondială în anul 1972, cu pelicula Last Tango in Paris. Un film cu Marlon Brando, Maria Schneider şi Jean-Pierre Leaud, care a stârnit controverse. Bertolucci a fost criticat de-a lungul anilor pentru că i-a ascuns actriţei Maria Schneider detalii privind scena violului din film, pentru a obţine de la aceasta o reacţie cât mai veridică. Cineastul a recunoscut că s-a purtat oribil faţă de actriţă la acel moment, însă a negat că are regrete.

Celebritatea adusă de "Ultimul tango la Paris" i-a permis lui Bertolucci să regizeze apoi prima sa producţie hollywoodiană, "1900", o dramă istorică, în Italia. Rolul principal a fost jucat de Burt Lancaster, iar din distribuţie au făcut parte Donald Sutherland, Robert de Niro şi Gerard Depardieu.

Versiunea sa regizorală asupra filmului "1900" era un film cu o durată de cinci ore şi 17 minute, declanşând o bătălie aprigă cu producătorii de la Paramount. Versiunea lansată în Statele Unite, în 1977, avea trei ore şi cinci minute. Acea luptă şi reacţiile împărţite ale criticilor aproape că i-au distrus definitiv cariera lui Bertolucci.


A urmat „Ultimul împărat” (1987), adaptarea autobiografiei lui Aisin-Gioro Puyi, premiat cu nouă trofee ale Academiei americane, iar Bertolucci a primit două dintre acestea.

Acesta a fost primul lungmetraj autorizat de guvernul Chinei să fie filmat în Oraşul Interzis. A fost primul film occidental realizat în China, despre China, cu întreaga susţinere a autorităţilor, după 1949.

De-a lungul carierei, Bernardo Bertolucci a fost distins cu un Glob de Aur, un trofeu BAFTA, unul Donostia (San Sebastián), BFI Fellowship, un César şi două David Di Donatello. Bernardo Bertolucci a primit și un premiu pentru întreaga carieră din partea Academiei Europene de Film, Leopard of Honor la Locarno şi Leul de Aur pentru întreaga carieră (Veneţia). În 2013, a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame.