• Lumea in Stiri

Omul zilei- Emanoil Gojdu

Updated: Feb 9


Emanuil Gojdu, un avocat bogat din Imperiul Austro-Ungar a lasat prin testament întreaga sa avere destinată tinerilor români ortodoxi.


Peste 5000 de bursieri si-au datorat formarea Fundatiei Gojdu, o elita intelectuala pe care Romania s-a sprijinit si careia ii datoreaza enorm. Printre ei: Traian Vuia, Octavian Goga, Constantin Daicoviciu, Petru Groza sau Victor Babeș.


Se apreciază că, după Tezaurul de la Moscova, averea Fundatiei Gojdu este a doua ca valoare și însemnătate care a fost pierdută de România.


Averea este estimată la peste un milliard de euro.


O stradă întreagă din centrul capitalei Ungariei îi poartă numele.


Emanoil Gojdu s-a născut la 9 februarie 1802, la Oradea.


Casa în care s-a născut mai poate fi văzută și astăzi în Oradea, lângă Biserica cu Lună.


În Oradea găsim o stradă Emanuil Gojdu, un liceu Emanuil Gojdu si chiar o statuie.


A trăit, însă, din 1984, până în 1870, când a murit, în țara vecină, Ungaria.

A devenit unul dintre cei mai căutați avocați din Imperiu.


El este cel care a înlocuit limba latină cu limba maghiară în procesele din Ungaria.


După moarte, își lasă averea, printr-o fundație ce îi poartă numele, “acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania, care se ține de credința răsăriteană ortodoxa”.


După Primul Război Mondial, averea Fundației Gojdu a rămas aproape în întregime în Ungaria.


Reprezentanța fundației funcționa la Sibiu, iar Administrația bunurilor se afla la Budapesta.

După 1945 Fundația Gojdu a fost naționalizată de regimul comunist din Ungaria.


În 1996, din inițiativa ierarhilor ortodocși din Mitropolia Ardealului și Mitropolia Banatului (instituțiile împuternicite să gestioneze activitatea și patrimoniul) și cu sprijinul mitropolitului Antonie Plămădeală, Fundația Gojdu și-a reluat activitatea, și de data aceasta cu sediul la Sibiu.

Moștenirea lăsată de Emanuil Gojdu a rămas să fie administrată de fundația înființată la Sibiu, în 1996. La această situație s-a ajuns după respingerea în Parlament a unui acord de înființare a unei noi fundații Gojdu.


Acordul, semnat la București, la 20 octombrie 2005, între Guvernul României și Guvernul Ungariei, prevedea înființarea Fundației Publice Româno-Ungare “Gojdu”, cu sediul la Budapesta, a cărei înființare și funcționare ar fi trebuit să se facă potrivit legislației maghiare.


În martie 2008, Senatul a respins Ordonanța de Urgență a Guvernului pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României și cel al Ungariei privind înființarea Fundației Publice Româno-Ungare “Gojdu”.


Senatul s-a raliat, astfel, punctului de vedere adoptat de Camera Deputaților și de Biserica Ortodoxă Română, iar singura fundație recunoscută a rămas cea de la Sibiu.


Însă, eșecul tratatului în Parlament a permis părții maghiare să păstreze mare parte din averea lui Gojdu. Prin urmare, Primaria arondismentului VII al Budapestei a vândut imobilele din Curțile Gojdu pentru 800 de milioane de forinti, aproximativ 2,5 milioane de euro, unei firme din Cipru.


România a pierdut, astfel, șansa de a beneficia de moștenirea avocatului născut la Oradea acum mai bine de 200 de ani.