• Lumea in Stiri

Primul Festival International al Palincii 'Akovita'


1.082 de mostre de pălinci din România, Ungaria, Slovacia, Serbia şi Israel au intrat în competiție la primul Festival Internațional al Pălincii 'Akovita' organizat la Miercurea Ciuc în perioada 1-3 iulie.


Asociaţia Agricultorilor din Secuime şi Uniunea Producătorilor Maghiari ai Pălincii din Ungaria, alături de primăria Miercurea Ciuc, n-au uitat să adauge degustărilor și evenimente culturale, concerte și bunătățuri tradiționale.



Numele festivalului, Akovita, este inspirat de o terminologie foarte veche folosită în limba maghiară, aproape dispărută, care vine din latină şi înseamnă „apa vieţii”. Akovita se folosea în terminologia veche pentru pălincă, potrivit primarului din Miercurea Ciuc, Korodi Attila.


Pălinca este o băutură cunoscută sub această denumire la români, maghiari, sârbi. şi slovaci.

La austrieci, cehi şi sloveni băutura se numeşte palenka, sau paljenka.


În mai multe limbi termenul defineşte o băutură spirtoasă alta decât vinarsul (maghiară: égett-bor, sârbă – vinjac) obţinut din vin, drojdie, în general din struguri.


Etnologul Ioan Godea este de părere că termenul pălincă a apărut prima dată în zona Sătmar- Sălaj- Bihor, regiune cu tradiţie pomicolă foarte veche, mai ales în ceea ce priveşte numărul şi varietăţile de prun.


Etnograful Boris Zderciuc împarte România, din acest punct de vedere, în două mari provincii: Nordul Pălincii şi Sudul Ţuicii.


În legătură cu procesul de distilare un fapt este clar. Cu cât tăria este mai înaltă cu atât se diminuează aromele. Deosebirea între ţuică şi pălincă este dată de mărgele care nu apar decât la distilatele peste 45 de grade.


Pălinca se “fierbe” când borhotul de fructe are fermentaţia maximă şi un miros caracteristic. Se distilează la foc domol între 1 şi 2 ore la un cazan de 140 de litri.


La început iese “arămiţa” care nu se amestecă nici cu “fruntea” nici cu “coada” ci se pune deoparte. Apoi iese partea cu cel mai mult alcool şi se fierbe până la “coadă” care are 17 grade. Cele două părţi amestecate dau tăria “ţuicii”, între 30 şi 35 de grade.


Pentru pălincă, ţuica se mai întoarce o dată. Distilatul se depozitează în butoi, de preferinţă nou, cu doage uscate. Cu cât durează mai mult învechirea cu atât buchetul este mai plăcut. Perioada de maturare durează aproximativ un an de la naştere, spune Ioan Godea. Apoi se scoate din butoi şi se trage la sticle sau damigene cu dopuri de plută. De obicei abia în al doilea an tăria dobândeşte maturitatea deplină.