• Lumea in Stiri

Singuri in Univers?


Viaţa, aşa cum o știm noi pe Terra, este imposibilă pe Venus din cauza apei insuficiente din atmosfera acestei planete, arată cele mai recente date.


''Nu există viaţă activă posibilă'' în norii lui Venus, spune microbiologul John Hallsworth, coautor principal al studiului publicat în Nature Astronomy.


Cea mai apropiată planetă vecină a Pământului ne seamănă în multe privinţe, ca mărime şi masă, dar ajunge la temperaturi de la suprafaţă de 470 de grade Celsius şi o atmosferă cu 97% dioxid de carbon. Cu alte cuvinte, puţin propice vieţii. Planeta este, de asemenea, acoperită cu un strat gros de nori, alcătuiţi din picături de acid sulfuric. Aceasta este regiunea în care, în septembrie anul trecut, specialista britanică în astronomie Jane Greaves, a anunţat descoperirea fosfinei, substanță care, pe Terra, provine din activitatea umană sau microbiană.


Distanţă imposibilă



De această dată, obiecţia vine chiar de la posibilitatea ca un organism viu să existe în astfel de condiţii. Iar concluzia este definitivă: cantitatea de apă disponibilă în norii lui Venus este ''de peste o sută de ori prea mică'' pentru a permite supravieţuirea celor mai rezistente microorganisme cunoscute. Cu alte cuvinte, ''la o distanţă insurmontabilă de ceea ce are nevoie viaţa pentru a funcţiona''.


Tărâmul imaginaţiei


La întrebarea dacă ''Steaua Ciobanului'', aşa cum mai este denumită planeta Venus, ar putea să găzduiască o altă formă de viaţă decât cele pe care le cunoaştem, răspunsul este că în acest caz ''lăsăm biologia aşa cum o cunoaştem şi pătrundem pe tărâmul imaginaţiei''.


Dacă viaţa nu este posibilă pe Venus, ar putea fi pe Jupiter, a doua planetă din sistemul nostru solar, în afară de Pământ, care posedă o atmosferă noroasă. Aceasta oferă ''o combinaţie de temperatură potrivită şi apa.


Până acum, niciuna dintre exoplanetele din aceeași clasă cu Terra cunoscute de astronomi nu dispune de condiţiile potrivite pentru a susţine viaţa aşa cum o cunoaştem, sub forma unei biosfere variate şi bogate în plante, animale şi microbi. Concluziile au fost publicate de jurnalul Monthly Notices of the Royal Astronomical Society,și citate de Space.com.


Doar una dintre exoplanetele incluse în studiu, Kepler-442b, o super-Terra aflată pe orbita unei stele la distanţa de 1.200 de ani lumină de Soare, în constelaţia Lira, ar putea susţine o biosferă complexă. Chiar dacă studiul a fost realizat doar pe un eşantion foarte mic de planete, astronomii cunosc suficiente date despre natura stelelor din Calea Lactee pentru a înţelege cât de rare sunt planetele pe care poate exista o biosferă bazată pe fotosinteză. Majoritatea stelelor din galaxie fac parte din categoria piticelor roşii, stele cu strălucirea mai redusă, cu temperaturi de până la o treime din cele solare - stele care sunt pur şi simplu prea 'reci' pentru a susţine fotosinteza pe planetele pe care le au pe orbită.


Nici stelele mai fierbinţi decât Soarele nu sunt tocmai ideale. Stelele mai strălucitoare ard mai rapid şi, chiar dacă produc suficient de mult RFA pentru a susţine procesul de fotosinteză pe o planetă care dispune de carbon şi apă, se sting probabil înainte ca formele complexe de viaţă să aibă timp să evolueze pe planetele de pe orbita lor.


Astronomii au detectat până în prezent mii de exoplanete în Calea Lactee, însă ştiu relativ puţine lucruri despre acestea. Din descoperirile realizate până în prezent rezultă că nu este foarte uşor să găseşti planete de talia şi tipul Pământului în zonele habitabile ale altor stele, unde apa să se poată menţine în stare lichidă.


Misiuni viitoare ar putea să dezvăluie mai multe despre astfel de lumi îndepărtate, aflate pe orbitele altor stele şi despre posibilitatea existenţei unor forme complexe de viaţă la suprafaţa lor.