• Lumea in Stiri

Spectacolul din Grădină de-abia începe / Foto-reportaj




Am vizitat-o zilele trecute, așa cum fac de câțiva ani, primăvara. Anul acesta, parcă, a întârziat un pic spectacolul naturii, explozia de flori, de verde, de crud.


Dar, cum spuneam, spectacolul de-abia începe. Și are farmecul lui în fiecare etapă.


E vorba de spectacolul din Grădina Botanică din București.


Chiar! Nu știu cum e iarna la Grădina Botanică. N-am fost niciodată. Dar tot ar fi un loc retras, pentru o plimbare liniștită, pentru a revizita sera, de exemplu. Sau Muzeul Botanic.


Grădina Botanică din București nu e cea mai spectaculoasă grădină botanică pe care am vizitat-o. Dar e cea mai la îndemână. Nu e nici măcar cea mai mare. Se întinde pe 17 hectare. Cea de la Iași – pe aproape 90 de hectare.


Aparent, pentru necunoscători, nu excelează la capitolul speciilor de plante sau arbuști. Dar are peste 10.000 specii de plante. Unele pot fi interesante pentru pasionați.


Pentru ceilalți, Grădina Botanică din București Dimitrie Brândză e mai degrabă un parc, un colt de relaxare, la care plătești o taxă de intrare: 10 sau 5 lei, preț redus. Și pentru că se plătește taxă nici nu e așa de aglomerat, ceea ce e un mare avantaj, mai ales în pandemie.


O parte dintre copaci deja au înflorit. Cu flori albe, galbene sau roz.





Mugurii roz ai magnoliilor (denumite astfel după botanistul francez Pierre Magnol)stau să plesnească din zi în zi. Cele albe stellate au înflorit deja. În lume există 77 de specii arbori sau arbuști de magnolia. Iar culorile florilor pot varia de la roz, alb, vișiniu și verde-gălbui.





Florile mici, de primăvară, le vezi peste tot. Sunt covoare mov de toporași, din loc în loc. Toporasul, viorica sau violeta, numit si floarea echinoctiului pentru ca infloreste in timpul echinoctiului de primavara si, uneori, chiar si la inceputul toamnei, este o planta gingasa, din specia Viola odorata. Eu, în mod greșit, numeam această floare … micșunea. Dar, înțeleg, că micșunelele sunt alte flori.





In Grecia antica se credea ca toporasul este floarea Afroditei, zeita iubirii. Fetele isi faceau cununi din toporasi, ca sa aiba noroc in dragoste.



Am mai văzut la Grădina Botanică din București, zilele acestea, niște zambile mai mici decât cele obișnuite, dar la fel de frumoase. Culorile și mirosul nu te pot lăsa indiferent. Zambila era cunoscută în Sparta ca fiind floarea nunții! Primăvara, când zambilele înfloreau, tinerele își împodobeau părul sau făceau coronițe din ele.





Și lalelele care erau înflorite acum erau un soi pitic.


Pe una dintre aleile laterale am găsit placa memorială de mai jos, și povestea ei. Profesorul Aurelian Vlădescu era profesor la Institutul Botanic și botanist la Grădina Botanică. A murit la 41 de ani în timpul bombardamentului german din 4 aprilie 1944, la Grădina Botanică, în încercarea de a salva o parte din colecția de herbar.





Placa memorială din 1947 îi omagiază eroismul.


Născut la 3 martie 1903 la Cerna, azi județul Tulcea. Școala primară la Turcoaia, liceul absolvit la Brăila, iar în 1923, se înscrie la Facultatea de Științe Naturale din București. Bursă la Lyon, apoi doctorat la Sorbona, în 1935. Cerna, localitatea sa natală este una din cele 20 de localități vizate de proiectul Podișul Nord Dobrogean.






Grădina Botanică din București are 161 de ani.



Prima grădină botanică din București a fost întemeiată în 1860, lângă Facultatea de Medicină, de către Carol Davila.



Grădina a fost mutată în spațiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză, botanist român, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești, și de către Louis Fuchs, arhitect peisagist belgian.


Grădina a fost inaugurată în 1891, după ce serele au fost construite și populate, dar a fost afectată de inundația care a avut loc în 1892.


Grădina a fost avariată în timpul Primului Război Mondial, când a fost folosită de trupele de ocupație germane, și în Al Doilea Război Mondial, când a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944.


Atunci, din cele peste 700.000 de planșe ale herbarului au fost salvate numai 200.000. Herbarul Grădinii Botanice din București are astăzi circa 500.000 de planșe, fiind organizat pe două mari secțiuni.