• Lumea in Stiri

Targ de Martisor in pandemie / FOTO reportaj


Târgul Mărțișorului se ține și anul acesta, la Muzeul Tăranului Român, și mai puteți merge până pe 1 martie, inclusiv, la ora 18.


În primele zile, bucureștenii au stat la coadă ca să intre la Târg, însă, în curtea Muzeului, nu era aglomerație, toată lumea purta mască de protecția și se păstra distanțarea fizică.


Standurile cu mărțișoare pot fi văzute lejer, fără nici un risc.


La unele tarabe pot fi văzute dezinfectante sau chiar anunțuri cu rugămintea către vizitatori să se dezinfecteze înainte de a pune mâna pe mărțișoare.





Aproape 100 de meșteri populari și artiști plastici (mai puțini decât în anii trecuți) participă la Târgul Mârțișorului din acest an.


Au pus pe tarabe ghiocei, coșari, buburuze, potcoave, dar și adevărate opere de artă în miniatură, legate cu un șnur.






Ca și în ultimii ani, se continuă moda mărțișoarelor făcute din materiale naturale: de la lână, la hârtie, piatră, lemn, ba chiar și mărțișoare biodegradabile.





La câteva standuri se vând mărțișoare făcute de persoane cu dizabilități, iar banii merg către anumite asociații sau organizații neguvernamentale.





Un stand întreg era dedicat „cărămizilor” simbol. Banii obținuți vor fi folosiți pentru construirea Teatrului Grivița, despre care am scris aici.




Nu au lipsit mărțișoarele cu umor.





La sfârșitul anului 2017, mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii.





Dosarul a fost depus de România alături de alte trei ţări - Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova - în care această frumoasă tradiţie a primăverii există, cu unele diferenţe de formă dar în acelaşi spirit al celebrării renaşterii naturii.


Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, ci şi la bulgarii şi albanezii din Balcani.





Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.


La români, mărţişorul, ca obiect simbolic, a fost alăturat Dochiei, personaj mitologic, a cărei zi era sărbătorită la 1 martie.