• Lumea in Stiri

Ultimii lutieri de la Reghin- reportaj

Updated: Feb 10



"Cremona românească" este un succes aplaudat în lumea întreagă, pentru că la Reghin prind formă și glas instrumentele muzicale cu corzi. O poveste care i-a inspirat și pe reporterii France Presse, care au ajuns în centrul Românei, să-i întâlnească pe lutierii de la Reghin.



Înconjurat de mii de viori agăţate de tavan sau aliniate pe rafturi, Vasile Gliga este lutier de peste 30 de ani la Reghin.

Dar, ca și ceilalți lutieri, Vasile Gliga se teme că va vedea meseria sa stingându-se și se uită cu îngrijorare la concurența chineză, în timp ce localitatea, la fel ca întreaga Românie, este afectată de emigrarea tinerilor în masă, scrie agenția de presă France Presse.



Meşteşugarul a fabricat primele sale două

viori într-o debara din apartamentul lui în anul 1988, la vârsta de 29 de ani.


De atunci, a văzut sute de mii de instrumente cu coarde luând viaţă în atelierul lui devenit cel mai mare din oraş.


În depozitul întunecos alăturat, scânduri depozitate cu grijă te duc cu gândul la materiale de construcții. Dar în mâinile unor virtuoşi ai lemnului, cum e și el, scândurile se transformăîn viori pline de graţie, violoncele, contrabase, ori chitare.


"O vioară maestro înseamnă 300 de ore de muncă de-a lungul unui an întreg, şi asta după ce ai lăsat lemnul să se usuce între trei și cinci ani", spune lutierul Vasile Gliga.


Numai anul trecut, el a vândut circa 50 de mii de viori, dar numai 2% au ajuns pe piața româmească, restul au fost exportate, cele mai multe în Statele Unite.


Secretul unui instrument bun: "să pui în el puţin din sufletul tău", şopteşte lutierul.


În acest oraş de 30 de mii de locuitori din centrul României, "aproape fiecare stradă are unul sau două ateliere", spune Virgil Bândilă, pentru Agenția France Presse.

Virgil Bândilă are o întreprindere mică, cu opt meşteşugari, care au construit 25 de viori anul trecut. Toate au fost vândute în China şi în Japonia.


Dacă pandemia nu a avut decât un impact minor asupra vânzărilor, şi el este îngrijorat că nu găseşte ucenici.


"Toţi suntem născuţi în anii '70 şi după noi nu mai e nimeni", spune el, regretând că vede cum tinerii se orientează spre informatică.


"Desigur, nu este o meserie uşoară, mai ales când poţi găsi un loc de muncă mai puţin dificil în străinătate".


Patru milioane de români au plecat în ultimii ani în căutarea unei vieţi mai bune - scrie France Presse.


Reghinul îşi datorează renumele arţarilor care se găsesc în pădurile învecinate, din valea numită "a italianului".


Dacă e să credem legenda, cei mai buni lutieri din peninsulă veneau aici pe vremuri să-şi procure lemn de arţar.


"Arborii cei mai apreciaţi sunt arţarii ondulaţi, care cresc în stare sălbatică, bătuţi de vânt", spune unul din angajaţii lutierului Vasile Gliga, Cristian Pop.


Esenţa aceasta de lemn este căutată de meşteşugarii chinezi, care cumpără de la intermediarii locali şi fac să crească valoarea instrumentelor lor dacă pun eticheta "lemn european".


Este motiv de supărare pentru lutierii români faţă de colegii lor asiatici.


De-altfel Asia este primul exportator de înstrumente muzicale, printre care viori vândute uneori cu 30 de euro, faţă de sute de mii de euro, cât pot ajunge viorile de la Reghin.


Totuși, România, cu o singură fabrică de instrumente cu corzi în țară, la Reghin, și o mână de lutieri, s-a descurcat.


Este țara din Uniunea Europeană care vinde cele mai multe viori în afara bătrânului continent, potrivit ultimelor date Eurostat.